bioo.ro » Afectiuni » Rahitism Osteomalacie

Deficienta de calciu, vitamina D sau fosfor poarta denumirea de rahitism si se manifesta prin "inmuierea oaselor" si cresterea riscului de aparitie a fracturilor, chiar si atunci cand au loc accidentari usoare. Adultii se pot confrunta, de asemenea, cu deficiente de calciu, iar dereglarea de calciu, fosfor sau vitamina D la adulti poarta denumirea de osteomalacie. Astfel, rahitismul este intalnit la copilasii cu varste cuprinse intre 6 si 20 de luni, din cauza prezentei unui deficit al calciului, fosforului sau al vitamnei D, care determina aparitia rahitismului nutritional, renal sau hipofosfatemic. Primul tip de rahitism este cauzat de o dereglare a vitaminei D, iar cel hipofosfatemic este cauzat de un nivel scazut al fosfatilor in organism. Pacientii cu rahitism hipofosfatemic pot absorbi fosforul si calciul, insa pierd fosforul in urina.

Rahitismul renal este cauzat de diferite dereglari ale rinichilor, iar printre cele mai importante simptome ale rahitismului se afla aparitia tardiva a dentitiei, durerile osoase si diformitatile dentare, alaturi de cresterea numarului de carii dentare. De asemenea, poate sa apara febra, in special pe perioada noptii, alaturi de micsorarea tonusului muscular si deformitati ale scheletului. In unele cazuri mai rare, pacientii pot prezenta simptome mai grave, precum contractia involuntara a muschilor sau criza epileptica.

Fiind o afectiune osoasa, intalnita la adulti, osteomalacia se manifesta prin demineralizarea corticalei osoase mature si/sau a tesutului osos angios. Aceasta este cauzata de un deficit de vitamina D, fie determinat de un aport alimentar de vitamina D insuficient, fie de o absorbtie insuficienta, produsa de intoleranta la gluten sau boala de pancreas. Cele mai intalnite simptome la pacientii cu osteomalacie includ crampe si dureri in regiunea lombara si a coapselor, care se pot extinde la nivelul bratelor si coastelor, alaturi de oboseala cronica, crampe musculare sau slabirea muschilor proximali.

Osteomalacia poate determina aparitia osteodistrofiei renale, care se manifesta prin slabiciune, deformari scheletice sau dureri osoase. Diagnosticarea osteomalaciei se realizeaza prin evidentierea deficitului de vitamina D, alaturi de evaluarea fosforului si calciului, a functiilor hepatice si renale, cat si prin folosirea radiografiei sau tomografiei, care au rolul de a exclude alte afectiuni manifestate prin osteopenie.